Magnum Opus

Până acum, cel mai bun album concept creat vreodată spuneam că este Light of Day, Day of Darkness al celor de la Green Carnation. Pentru cei care nu ştiu, Albumul (scris cu A mare intenţionat) celor de la Green Carnation (GC) este format dintr-o singură piesă cu o durată de o oră. Să nu mai spun că este şi singurul album cu o singură piesă din lume. Pe lângă acestea, Albumul este de o calitate superioară oricărui album ascultat de mine până acum. Are de toate şi cu toate acestea nu cade în sfera comercialului, având în vedere mulţimea de formaţii norvegiene care abordează genul death metal, doom metal/progressive metal. Albumul vă va ţine într-o încordare continuă din cauza tensiunilor create de ruperile de ritm prezente pe tot parcursul celor 60 de minute, a corului de copii, a corului de operă, a riff-urilor hipnotizante care intră în faţă dar care lasă loc şi altor instrumente care crează o senzaţie de mişcare continuă, a versurilor ce rămân doar în sfera umanului şi nu atinge subiecte atât de plăcute urechilor ascultătoare de gorgoroţi, marduci şi alţi scremători.

Ieri am ascultat noul album al celor de la My Dying Bride, For Lies I Sire. Bun. Un album foarte bun. Sunet curat. Fiecare instrument este descifrabil, ceea ce contează foarte mult pentru mine. Adică fiecare instrument îşi face treaba. Vocea curată fără growls. Perfect. Tot timpul am dat albumele My Dying Bride la o parte din cauza growls-urilor. Albumul acesta l-am ascultat cu bucurie şi nu din cauza versurilor a nu se interpreta greşit de către unii, dar cu bucuria de a asculta un album excelent. Recomand tututor măcar o incursiune de o piesă dacă nu tot albumul.