Să o ard cult, zic.

Am fost atras de sculptură încă de mic. Atras, la modul să casc ochiul.
Pe când eram copil, frunzăream destul de des şi cu destul de mult interes cartea aceea de Istoria Artei Universale. În special paginile cu sculptură. Mai târziu, peste vreo doi ani, dau din întâmplare de Agonie şi Extaz de Irving Stone. Mi-a plăcut frate, gen. Astfel, după modelul tânărului Michelangelo, am încercat să dau şi eu cu dalta. Nu mi-a ieşit. Am rămas la admirat.
Ei bine, a trecut timpul, am ratat şi Măiastra lui Brâncuşi.
Dar gata. Voi trece peste lenea şi frica de a mă afla într-un mediu în care mă consider neavizat şi voi trece la fapte.
Prin urmare mă tot uit la sculptorii contemporani.
Dinu Rădulescu - nu am văzut prea multe lucrări, dar îmi place, mai ales cele din bronz.
Hellene Diana Neagu (nu am nicio ordine în prezentarea oamenilor) - very nice. Paradisul Ţestoaselor Androgine
Costin Niculescu - nice. Mi-a plăcut în special Piatra.
Well, cam atât momentan.