Nu există Mitsein şi Dasein ci doar Eu. În orice raport, fie că acest raport este cu propria persoană sau cu ceilalţi din împrejur, nu există decât Eu. Important este, după părerea mea, ca, în ambele raporturi, Eu să rămână constant. Să-ţi ghidezi existenţa conform principiilor dobândite şi nu conform împrejurărilor în care te aflii. Asta este adevărata libertate. Dar, nu cumva eşti egoist dacă vrei să fii liber? Cum faci ca acţiunile şi gândurile tale să nu afecteze pe ceilalţi iar cei afectaţi să nu te afecteze pe tine ca rezultat al acţiunilor tale? Libertatea îţi este îngrădită dacă eşti liber? Eşti liber să intervii asupra libertăţii altor persoane? Nu eşti liber. Libertatea ta este limitată până atinge libertatea celuilalt. Altfel am fi nişte egoişti. Libertatea trebuie să vină odată cu raţiunea, respectul pentru sine şi ceilalţi.
După cum zicea al doilea mare filozof după Popov: "Uşor e să vorbeşti, minunat e să simţi pe pielea ta!" Scobitu
- din cate inteleg eu tu mergi pe ideea ca acest EU nu are o valoare duala, ci una absoluta - ma duce cu gandul la Kant.
RăspundețiȘtergere- poti incalca la orice moment libertatea altora [tine de abilitate], limitarea ei tine de anumite valori interiorizate, si care in cele din urma nu actioneaza ca o limitare exterioare (desi poate fi discutabil), ci ca o alegere proprie. Astfel afirmatia ta:
”Eşti liber să intervii asupra libertăţii altor persoane? Nu eşti liber. Libertatea ta este limitată până atinge libertatea celuilalt.” se va citi in felul urmator: ”sunt liber sa nu incalc libertatea altuia”.
- imi pare rau sa vad inca o data egoismul definit ca ceva negativ si implicit altruismul considerat o valoare pozitiva. Pentu a imi evidentia mai bine punctul de vedere am sa si definesc acesti termeni:
~egoism: a face bine celor din jur asa cum cei din jur isi definesc propriul binele;
~altruism: a face bine celor din jur asa cum tu (cel ce face "binele") consideri normal ca le-ar fi bine.
In acest context intrebarea ta "nu cumva eşti egoist dacă vrei să fii liber?" nu isi mai are sens. A dori sa fii liber este ceva normal, pozitiv pentru tine, dar si pentru cei din jur.
Ca si critica (in sens negativ) nu imi place cand se scrie/vorbeste de libertate fara ca aceasta sa fie pusa in raport direct cu responsabilitatea ce vine in urma actiunilor derulate in virtutea libertatii.
filozoful scobitu ,de origine bulgara .absolvent al scolii lui popov ,cel care a inventat cele mai bune lucruri ptr omenire :apa potabila si statul ...pe loc , leg si dezleg casnicii dau replici inteligente scot si bag argintul viu si nu numai argintul viu dau in vasle de bucurie de dragoste de logodeala .doritorii ma pot contacta prin porumbei calatori sau direct pe pashiunea asta cibernetica
RăspundețiȘtergerecum am sentimentul ca acest post imi este direct adresat, am sa-ti raspund personal la atacul personal.
RăspundețiȘtergeretrecand la problema filosofica a fiintei si libertatii fiintei umane, conditia unui EU absolut si constant este una ideala, intangibila. in realitate, pana si in cele mai inalte spirite si in cele mai umile fiinte Mitseinul difera considerabil de Dasein, iar in ceea ce priveste Dasein-ul, fiinta in sine prezinta diferente fata de fiinta pentru sine. O intreaga filosofie fenomenologica si existentialista a fost scrisa in acest sens, astfel incat nu am sa insist asupra acestor diferente.
cat priveste libertatea umana, cum a subliniat The Anti, adevarata libertate este cea constienta, insotita de responsabilitatea propriilor actiuni. omul isi pastreaza libertatea de gandire si actiune (in ceea ce ma priveste tin foarte mult la primul concept, libertatea de actiune intra sub incidenta a numerosi factori exteriori de care trebuie sa tinem cont, in schimb libertatea de gandire poate avea caracter absolut), constient fiind ca actiunea intreprinsa azi ii influenteaza optiunile pentru maine.
in fapt, constientizarea libertatii propii implica o responsabilizare a individului fortat sa puna sub semnul intrebarii sensul/lipsa unui sens general al actiunilor sale(angoasa existentialista vine exact pe fondul lipsei generalului - vezi catholita lui Noica).
aprob ideea morala de libertate pana la limita atingerii libertatii celuilalt, si in ceea ce ma priveste consider ca (cel putin constient) nu a adus nici o atingere in acest sens.
notiunea de egoism este discutabila, atat ca definitie cat si ca oportunitate (in oarecare contradictie cu The Anti, dezaprob filosofia nitzscheana care condamna altruismul si considera mila cel mai mare rau adus omenirii, insa sunt de acord ca egoismul nu este neaparat o notiune negativa). in fond, ceea ce e greu de stabilit din perspectiva personala este ceea ce este bine/rau pentru cel langa (din nou intervinbe diferenta Dasein/Mitsein).
in ceea ce priveste legatura egoism - libertate, nu consider ca cele doua sunt interdependente. poti sa te dovedesti de un egoism absolut renuntand la propria libertate (si bazandu-te excesiv pe sprijinul altor persoane), dupa cum asumarea propriei libertati poate fi insotita de o atitudine altruista.
damn ... you gotta love the woman
RăspundețiȘtergereThe Anti, te inscriu in clubul meu de sustinatori. deocamdata esti singurul membru :D
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergeream sa preiau ultima propozitie din articolul lui canibal si am sa o modific in felul urmator:
RăspundețiȘtergereEste usor să fii primul, important e să te mentii!
[am sters postarea anterioara, pt ca eu sunt mai analfabet si nu stiu sa scriu, asa ca a trebuit sa corectez o greseala]